Mal'annùntziu

Pro Nicole F. et Michela V.


Ohi, ite rejone fea chi m’as nadu!
Cantu ruu de segare t’est tocchende…
Custa vida bos est, abberu, proènde,
Cun tottu su male chi t’est faladu.
Che unu puzone-‘e abes, moliènde,
Sa conca tua no at galu pasadu:
Da-e un ispidale nde ses bescende
Et in d’un àtteru ti ch’at tzaccadu!

Mantènedi forte-et isperantzosa;
Cun coràggiu nou lompe a custa proa.
Deus, si bi est, ti torret fidutziòsa
Et cun sa Rughe sua t’abbratzet che doa.
A Nicole sanet donzi mala cosa,
Chi donzi fastizu ti lessat a coa;

Et torres trancuìlla a sant’Austinu:
Àmmentadi chi ti semus vicinu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Mal'annùntziu: brutta notizia.
Rejone: notizia, discorso.
Fea: brutta.
Nadu: detto.
Cantu: quanto.
Ruu: rovo.
Segare: tagliare.
Proènde: provando.
Faladu: sceso, caduto.
Puzone de abes: sciame d'api.
Moliènde: girando.
Conca: testa.
Galu: ancora.
Pasadu: riposato.
Ispidale: ospedale.
Bescende: uscendo.
Àtteru: altro.
Tzaccadu: infilato, cacciato dentro con forza.
Nou: nuovo.
Lompe: giungi, arriva.
Proa: prova.
Torret: torni, ritorni.
Rughe: croce.
Abbratzet: abbracci.
Doa: doga.
Sanet: guarisca.
Fastizu: fastidio.
Coa: coda.
Ammèntadi: ricordati.

Dal sito https://www.ortobene.net
Un'immagine di speranza.

Galu a bolu

Battorinas et ottavas bettadas in Facebook, in risposta a àtteros poètes


Giuànne Morette
A la cantamus una battorina:
Un anzone appo ammaniàdu,
Sa cannacula vaco su ortadu;
Àtteru che manicare minestrina.
A la cantamus una battorina.

Giuampedru Delogu
A la cantamus una battorina:
S’anzone chi deo oe appo mandigadu,
Cun s’iscarzofa fit ammanitzadu,
Ma no creo l’appent puntu cun s’ispina;
Bona meda fit custa battorina.

Marcu Fois
A tema già bos mando una proposta
Chi est rivolta a tottu sos poètas:
Appedas una nobile resposta,
Cun versos et istrofas che lamettas;
Versos intelligentes che profetas,
Chi segaìant cherveddos et costas.
Ischidade cun s’estru et rispondide
Et iscriìde cussu chi cheride’ (s).

Giuampedru Delogu
No isco ite ti narrer, oh poète!
Ite ti as cherrer a istrobojare?
Respostas vanas cheres chi ti bette?
No cumprendo, si su tou preguntare
Est comente un apprettu cun fuètte
O si est tantu pro arrejonare.
In pertantu, chi siet goi o chi siet gai,
S’ottada-est fatta, ma no respondo mai.

Giuanne Pira
Giampiètro lèggidu appo s’iscrittu
Chi pro m’iscrìer m’as imbiàdu.
Ti ringràtzio, mi sento onoradu,
Ma atzettare no potto s’invitu,
Ca bi so nessi-in chent’et unu situ
Et deghinas de gruppos impignadu.
A tie et a s’intrèa cumpagnìa,
Saludos caros da-e parte mia.

Giuampedru Delogu
Rennovo su cumbidu, deris fattu,
Pro legger calchi tua bella ottada,
Bidende chi sa musa t’est torrada
Et de sa resposta ti nde so gratu.
Ammenta: pro fagher unu palattu
De maniàlis bi cheret s’affiottada.
Perunu poète si ponzat a parte:
De donzi ischente bi cheret s’arte.

Gianni Morette
A la cantamus una paesana.
Abrile at battidu abba lena:
Chissai sia bona sa vena,
Nos catzet de abba sa gana.
A la cantamus una paesana.

Giuampedru Delogu
Tando cantamus una paesana.
Su fiòre de s'olìa est seberende:
Prego chi no bistet semper pioènde,
Ca de-ozu est bòida sa tambulana.
Tando cantamus una paesana.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php

Bolu: volo.
Battorinas: quartine, strofe di quattro endecasillabi, a rima alternata.
Ottavas: o ottadas;  strofe di otto endecasillabi (sei a rima alternata e gli ultimi due a rima baciata).
Atteros: altri.
Anzone: agnello.
Ammaniàdu: o ammanitzadu; apparecchiato, preparato.
Cannagulu: budello, intestino crasso.
Mandigadu: mangiato.
Iscarzofa: carciofo.
Appedas: abbiate.
Segaìant: tagliavano.
Cherveddos: cervelli.
Costas: costole.
Ischidade: svegliate.
Iscriìde: scrivete.
Cherides: volete.
Isco: so.
Narrere: dire.
Cherrere: volere.
Istrobojare: districare, sbrogliare.
Bette: butti.
Preguntare: domandare, chiedere.
Apprettu: sollecito.
Fuètte: frusta.
Arrejonare: discorrere, chiacchierare.
In pertantu: nel frattempo.
Goi: o gai; così.
Nessi: almeno.
Cumbidu: invito.
Bidende: vedendo.
Torrada: tornata, ritornata.
Ammenta: ricorda.
Palattu: palazzo.
Maniàlis: manovali.
Affiottada: raggruppamento.
Perunu: nessuno.
Ischente: apprendista.
Catzet: cacci.
Abba-lena: pioggerellina.
Gana: voglia.
Seberende: scegliendo.
Pioènde: piovendo.
Ozu: olio.
Bòida: vuota.


©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Austin'Ànghelu Sini

Istrinta

Già ti penso semper, donzi mamentu:
Ti mantenzo istrinta in su coro,
Mi piàghes gai meda chi t’adoro.
Mai, amore che-i su tou, nd’appo tentu,
Isto-‘e no ti perder semper attentu
Et cun milli peràulas ti decoro,
Mancari no bi siat netzessidade,
Ca bellesa tenes a voluntade.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Istrinta: stretta.
Peràulas: parole.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Antoni Marìa Carboni

Isteddos

Sunt atzesos donzi notte, che pare,
Cussos isteddos, altos, in su chelu.
Ma pro los bìdere cun abberelu,
Pro chi puppìas nos fettant allampare,
De tristuras no bi cheret su velu:
Sos ànimos no tevent tribulare.
Nos addelentant su coro tando solu,
Si no restant lughes de isconsolu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Atzesos: accesi.
Che-pare: uguali.
Isteddos: stelle.
Bìdere: vedere.
Abberelu: incanto, stupore.
Puppìas: pupille.
Allampare: spalancare gli occhi.
Tristuras: tristezze.
Cheret: vuole.
Addelentant: ingrandiscono, migliorano.
Tando: allora.
Isconsolu: sconforto.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Antoninu Mura et Mariànzela Salaris

Agurìa

1.
Bonanotte, cara dulche ermosa:
Serra sos ojittos tuos, piànu piànu.
No ti naro chi ses che una rosa
Ca no m’as a pùnghere mai sa manu,
Ma ti naro sies che sa mariposa:
Bola galana et lea donzi ranu
De cussu trigu chi ti dat sa vida,
Pro nd’aer semper una bona chittida.

2.
Bonanotte deris no t’appo nadu,
Ca no aìa su tempus de pensare;
Como, però, notte appo traessadu
Et sas bidèas ti las potto cantare.
Et sas frommas tuas sigo a sonniàre;
A sentidos tzedi umpare a mie:
Cun cust’ottada ti do sa bonadìe.

3.
Da-e su recòveru de sant’Austinu
T’iscrìo sa bonanotte, da-e su coro:
Ti la mando cun peràulas de oro,
Cun sa gana de ti àer a vicinu.
Sighemus a mantenner su caminu
Derettu, cun amore et decoro;
Sighemus a nos ajuàre-in sa vida…
Et passa unu bonu fine-‘e chida.

4.
Bonanotte, primmu de ti drommire,
Già ti lu naro istanotte puru.
Mancari in carrela siet iscuru,
Cun tegus la podimus abbellire;
Ca sa lughe, chi faghes acclarire,
Mi nde ‘ogat da-e su bujore duru.
Tando dròmmidi, trancuìlla-et serena,
Ca s’amore bi est in donzi vena.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Agurìa: augurio.
Ermosa: innamorata.
Ojittos: occhietti.
Naro: dico.
Mariposa: farfalla.
Galana: agghindata, pomposa, leggiadra.
Lea: prendi.
Ranu: chicco.
Trigu: grano.
Chittida: rivincita, vendetta.
Deris: ieri.
Aìa: avevo.
Peràulas: parole.
Abbeladu: incantato.
Sigo: seguo, continuo.
Sentidos: sentimenti.
Tzedi: cedi.
Umpare: insieme.
Bonadìe: buongiorno.
Gana: voglia.
Sighemus: seguiamo.
Ajuàre: aiutare.
Carrela: strada.
Tegus: te.
Podimus: possiamo.
Acclarire: manifestare, comparire.
Bogat: toglie.
Bujore: buio, fitta oscurità.
Dròmmidi: dormi.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Tia Antonina Mudadu, intessende còlvulas

Sa giòrra

Fungutta et prus alta de sa brocca,
Giàja mia l’impreaìat piena de olìa.
Bi nd’at modernas, de arte barocca,
Ma no est tribàgliu de acciaierìa,
Ca a piùbere ant fattu sa rocca
Pro l’impastare cun abba, ebbìa.
Sas ch’ant prus valore sunt sas antigas
Et deo las ammustro cun sas ispigas.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Giòrra: giara, orcio.
Fungutta: profonda.
Giàja: nonna.
Impreaìat: usava, adoperava.
Olìa: oliva.
Tribàgliu: lavoro.
Piùbere: polvere.
Abba: acqua.
Ebbìa: soltanto, solamente.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sa giòrra

Sa mesa

Anchi bàscia est et de linna fatta,
Impreàda pro suìgher et pro ‘ustare.
Si sa banchitta la tenes adatta,
Sos cuìdos bi lo podes arrumbare.
Ma si pro casu as manna sa matta,
No resessis mancu a t’accortziàre.
Infarinada cheret pro su pane
Et no permittas chi bi pighet cane.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Mesa: tavolo.
Anchi-bàscia: dalle gambe corte.
Linna: legno, legna.
Impreàda: usata.
Suìghere: fare il pane.
Bustare: pranzare.
Banchitta: sgabello basso.
Cuìdos: gomiti.
Arrumbare: appoggiare, addossare.
Manna: grande.
Matta: pancia.
Accortziàre: avvicinare, accostare.
Pighet: salga.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sa mesa, una banca bàscia.

Su sedattu

A daghi trigu aìsti maghinadu
Su fruttu benìat cun sa farina,
Ma custu puru cherìat innettiàdu
Et a lu colare fit sa femìna;
Cando sa pula aìat istretziàdu,
Prontu fit pro ‘intrare in cughina.
Gai cumassare podìant su profittu
Cun bighinas ch’aìant fattu-invitu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Sedattu: setaccio di seta o crine.
Trigu: grano.
Aìsti: avevi.
Maghinadu: macinato.
Innettiàdu: ripulito.
Istretziàdu: allontanado, spostato.
Cumassare: impastare.
Bighinas: vicine.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Subra s'ispoddinajola, su sedattu.

Su chiliru

B’est de tinnìa, cun sa trama prus fitta,
Et bi est de ferru, pro innettiàre
Su laòre de s’incunza beneìtta:
Su tempus giùstu toccaìat pregare,
Pro no nde àer una manna-iscunfitta.
Cun trigu su-‘e ferru tevìant pienare
Et su ‘e linna cun prus fines ranos,
Pro chi ùtile sìet tribagliu-‘e manos.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Chiliru: setaccio di forma rotonda; una variante aveva le maglie di ferro e l'altra di giunchi.
Tinnìa: qualità del giunco.
Innettiàre: ripulire.
Laòre: frumento.
Incunza: raccolta, raccolto.
Trigu: grano.
Ranos: chicchi.
Tribàgliu: lavoro.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Su chiliru de tinnìa, affaccu a su lebbreri.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Su chiliru de ferru

S'ispoddinajola

Poi de chiliru et de sedattu,
Toccat de cantare unu traste nou.
De còrvula puru, fattu-est retrattu
Et pro la finire, un ultimu tzou.
Pro nde umpire su tribàgliu fattu
Faladu in su canistru, cun mannu prou,
Teves fagher andare subra-a issa
Su coladore, cun sa manu fissa.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Ispoddinajola: o sedattajola, stacciaiola, cernitoio, asse con zampette, sulla quale scorreva il setaccio.
Chiliru: setaccio di forma rotonda; una variante aveva le maglie di ferro e l'altra di giunchi.
Sedattu: setaccio di seta o crine.
Traste: attrezzo.
Còrvula: corbello, recipiente rotondo, di media grandezza, intrecciato con asfodelo, stecche di legno o vimini.
Tzou: chiodo, specialmente quello utilizzato per ferrare gli animali da soma.
Umpire: attingere, raccogliere.
Tribàgliu: lavoro.
Faladu: sceso.
Prou: prova.
Subra: sopra, su.
Issa: lei, essa.
Manu: mano.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Subra su lebbreri et sutta su chiliru, s'ispuddinajola

Sas ampullittas

1.
Las jamant mignòn et no ampullitas
Ca su frantzesu nachi-est elegante;
Gai narant sas mannas istudiadittas.
Pro a mie, sa limba est importante
Et rispetto sas regulas iscrittas,
De sardu-‘e Logudoro so amante.
Sunt de colletziòne licoreddos
Cun numen et tappu, ma minoreddos.

2.
Bi nd’appo puru de ‘idru antigu,
Chircadas in giru, peri sa tanca,
Cun cerca-metalli et cun amigu,
Su chi sa terra nos ponet in franca’ (s).
L’agatto in terrinos postos a trigu,
Ma est giogu ch’istraccat, isfiànca’ (t);
A daghi nde las bogo da-e sutta terra,
Bident sa lughe, a poi de sa gherra.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Ampullittas: bottigliette.
Istudiadittas: studiatelle.
Limba: lingua.
Licoreddos: piccoli liquori.
Numene: nome.
Minoreddos: piccolini.
Bidru: vetro.
Chircadas: cercate.
Peri: per, attraverso.
Tanca: terreno chiuso.
In francas: tra le granfie.
Agatto: trovo.
Trigu: grano.
Istraccat: stanca.
Daghi: giacchè, quando.
Bogo: tolgo.
Sutta: sotto.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Ampullas et ampullittas

S'ustiju et su traste pro tappare sas ampullas

1.
Est bonu isolante de calore,
Chi creschet de su mare-a occidente.
Donzi duos lustros bi lompet pastore
Et nde lu-‘ogat da-e truncu, prontamente.
Creschet in suérzos, cun lentu ardore,
Ca est protzessu pagu frecuénte:
In sas céllulas de su primmu corzu
Bintrat s’aéra et faghet bocchidorzu.

2.
Poi de vint’annos da-e sa naschidura
Si podet pensare de l’iscorzare,
Si at mesu metre a inghiriadura
Et bonu traste as pro tribagliàre.
Si faghent tàglios in tempos d’arsura
Cun bistrale, si l’ischis ben’impreàre:
Ca si toccas su truncu de s’alvére,
Si che morit et as solu piubére.

3.
Una ‘olta chi s’ustiju-est trappadu,
A fittas si nde ‘ogat et s’approntat
Pro esser in fràbbica raffinadu
Et pro nde fagher tappos s’ammanitzat.
Puru pro su degògliu est impreàdu
Ca da-e sos tzoccos et fogos ìsolat.
Pro sas ampullas de ‘inu tappare
Cun custu traste teves operare.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Ustiju: sughero.
Traste: arnese, attrezzo.
Ampullas: bottiglie.
Lompet: arriva, giunge.
Suèrzos: quercia da sughero, rovere.
Corzu: corteccia, cuoio, pelle dura.
Aèra: aria.
Bocchidorzu: mortorio.
Iscorzare: scorticare.
Mesu: mezzo.
Inghiriadura: giro, avvolgimento.
Tribagliàre: lavorare.
Bistrale: scure, accetta.
Impreàre: usare.
Àlvere: albero.
Piùbere: polvere.
Trappadu: tagliato.
Fittas: fette.
Ammanitzat: prepara, organizza.
Degògliu: baccano.
Tzoccos: colpi, scoppi, rumori.
Fogos: fuochi.
Binu: vino.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
A dresta, su traste pro tappare sas ampullas

S’usteddu, sa furchetta et su cocciàri

Pro mandigare est s’insoro impréu:
Furchetta cun cocciàri et busteddu,
In logu de manos, ca nachi est feu.
No las imprées pro puddu o porcheddu
Ca perdent s’insoro sabore intréu,
Cun custos ferros giras su cherveddu,
Ca si sa petta la cheres gustare,
Sutzu in manos ti devet falare.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Busteddu: coltello.
Cocciàri: cucchiaio.
Insoro: loro.
Imprèu: uso.
Nachi: dicono.
Feu: brutto.
Puddu: pollo.
Porcheddu: maialino.
Cherveddu: cervello.
Petta: carne.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Cocciàris, busteddos, furchettas et àtteros trastes pro mandigare

Su binzattinu

De allumìniu creo chi l’eppant fattu
Pro che jugher a campagna mandìgu.
Pro l’impreàre, no ti servit su piàttu,
Et bi nde restat puru pro s’amigu
De petta ‘ona, si no bi lompet battu.
No bi ponzas, intro, triuladu trigu,
Ca no est adattu a cussu impréu;
Jughet sa màniga et si rezet reu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Binzattinu: piccolo recipiente in alluminio, utilizzato per il trasporto del cibo.
Eppant: abbiano.
Giùghere: portare.
Màndigu: cibo.
Impreàre: usare, utilizzare.
Petta: carne.
Battu: gatto.
Ponzas: mettere.
Triuladu: trebbiato.
Trigu: grano.
Imprèu: utilizzo, uso.
Reu: in piedi, ritto.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Binzattinos et gaffetteras

Sa tzucca

Est fruttu de sa terra tribagliàda.
Bi nd’at inghiriàdas et matti-mannas,
Cun buttuju tostu, mutza, illongada,
Appicadas in muros, bascones, jannas.
Pro ponner abba-o binu fit impreàda
Et, in finittìa, bi ponìant sas cannas,
Pro benner prus bene a bi buffare
Et su lìcuidu in bucca falare.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Tzucca: zucca.
Tribagliàda: lavorata.
Inghiriàdas: attorcigliate.
Matti mannas: dalla pancia grande.
Buttuju tostu: dal collo storto.
Mutza: corta.
Illongada: allungata.
Appicadas: appese.
Bascones: finestre.
Jannas: porte.
Impreàda: usata.
Finittìa: alla fine.
Buffare: bere.
Bucca: bocca.
Falare: scendere.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sas tzuccas appiccadas in sa Domo Salaris.

Su mulineddu

Si de bier gaffé ti ‘enit sa gana
Sos ranos russos teves maghinare:
In base a mannesa creschet sa fama
Et puru de inùe-est balet mirare.
Daghi l’as fattu, no fùrries sa mama
Ca pro piantare la podes impreàre.
S’orzu, si cheres, isfìnigat puru
Ma atteru traste, ca est prus duru.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Mulineddu: macinino.
Bìere: bere.
Gana: voglia.
Ranos: grani, chicchi.
Russos: grossi.
Maghinare: macinare.
Mannesa: grandezza, grandiosità.
Inùe: dove.
Balet: vale.
Fùrries: buttare.
Mama: mamma; fondo del caffè.
Impreàre: usare.
Isfinigat: assottiglia.
Atteru: altro.
Traste: attrezzo, arnese.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
A manca de su retrattu, s'ident sos mulineddos

Su barileddu

De chimbe litros, no est meda mannu,
Paret unu carradellu minore.
Piénu de binu ‘onu, de occ’annu,
De cuba tenet fromma et colore.
Ma si ti ruet, est pagu su dannu,
Ca su chi perdes at pagu valore.
Tenet sas dogas, aberta s’iscetta,
A la tappare cun ustiju t’appretta.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Barileddu: barilotto da 5 litri (come unità di misura è equivalente a mezza brocca).
Chimbe: cinque.
Carradellu: piccola botte.
Binu: vino.
Occ'annu: quest'anno.
Cuba: botte.
Ruet: cade.
Pagu: poco.
Dogas: doghe.
Iscetta: rubinetto.
Ustiju: sughero.
T'appretta: affrettati.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Su barileddu

Sa damijana

Istelzu de ‘idru-‘e tantas misuras,
Che un’impazada benìat bestida.
Sutta, s’ident tottu sas cosiduras
Chi permittint de la ponner ficchida.
A sos buffadores benint tristuras
Cando, da-e pesu, bident ch’est finida.
Como las faghent solu de plastìca,
Ma sa de in antis fit prus rustìca.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Istelzu: recipiente.
Bidru: vetro.
Impazada: bottiglia rivestita di paglia.
Bestida: vestita, rivestita.
Sutta: sotto.
Cosiduras: cuciture.
Ficchida: in piedi, ritta.
Buffadores: bevitori.
Bident: vedono.
In antis: prima, davanti.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Appiccadas in sa ringhièra, duas damijanas impazadas

S'affuènte cosidu

Un’àttera faìna chi est mancada
Est cussa chi faghìat su cosidore.
In biddas, cun bertula approntada,
Andaìat s’anzenu arrangiadore,
Parìat chi sa manu sua fit fadada,
De filu ferru mastru et duttore.
Custu affuénte fit in duos bìcculos
Bintradu-est issu, postu at vìnculos.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Affuènte: vassoio, recipiente.
Cosidu: cucito.
Faìna: lavoro, faccenda.
Cosidore: cucitore.
Biddas: paesi.
Bertula: bisaccia.
Anzenu: estraneo, altrui.
Arrangiadore: aggiustatore, riparatore.
Fadada: fatata.
Mastru: maestro.
Bìcculos: pezzi.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
In altu, a manca, in sa piattera, s'idet s'affuènte cusidu

Su piàttu

De terracotta o de porcellana,
Bi nd’at lados, ovales o trovuccu,
Piénos de brou o fae, battint sa gana
A chie de famine no at afficcu.
Si ti nde ruet et segas cussa trama
Su cosidore li faghet su buccu:
Cun su filu ferru torrat a su nou,
Ma sàmunalu, poi de s’ustu tou.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Lados: piatto fondo.
Trovuccu: piatto concavo.
Brou: brodo.
Fae: fava, fave.
Gana: voglia.
Famine: fame.
Afficcu: cura, impegno.
Ruet: cade.
Segas: tagli.
Cosidore: cucitore.
Sàmunalu: lavalo.
Ustu: pranzo.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
In sa piattera, a palas de sas cìccheras, s'ident sos piàttos

Sa tatza

Minoreddas, mannas o de misura,
Como, in sas domos las amus tottu.
In antis faghìant de custa figura
Corros, linnàmine, terrinu cottu:
Bi est chie bi brigat in sa calura
Et cussos chi buffant sunt unu fiòttu.
Mirade chi piénas de birra o binu
Lassant mascu a sàbiu et meschinu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Tatza: bicchiere.
Minoreddas: piccoline.
Mannas: grandi.
Domos: case.
Corros: corna.
Linnàmine: legname.
Brigat: litiga.
Buffant: bevono.
Fiòttu: gruppo, moltitudine.
Mirade: guardate, ammirate.
Mascu: livido.
Sàbiu: saggio, savio. 
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
In altu, a dresta, in sa piattera, s'ident sas tatzas

Su moitteddu

Istelzu minore, piénu de sale
Est fatzile meda chi tue l’agattes.
Piénu de abba, tribàgliu no bale’ (t):
A funziòne sua, bonu chi t’adattes.
No est fattu cun pedde animale
Ma cun ustiju servit chi lu trattes.
Piénalu de fùlfere o de trigu,
Custu est s’impréu sou, nou o antigu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Moitteddu: piccolo recipiente di sughero.
Istelzu: recipiente.
Agattes: trovi.
Abba: acqua.
Tribàgliu: lavoro.
Pedde: pelle.
Ustiju: sughero.
Fùlfere: crusca.
Trigu: grano.
Imprèu: uso.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
In bàsciu, a dresta, unu moitteddu

Sa piattera

A daghi sos piàttos as samunadu,
Los pones inìe, bene-assentados.
Custa est de linnàmine pintadu
Et bi sunt puru affuéntes segados.
Como, su pénsile su logu at leàdu,
Tottu sos bidros sunt ischierados.
Ma fit bella appiccada-in su muru
Et sa domo la figuraìat puru.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Piattera: piattaia, scolapiatti.
Samunàdu: lavato.
Inìe: lì, là.
Assentados: sistemati, collocati.
Linnàmine: legname.
Pintadu: colorato, decorado.
Affuèntes: vassoi, recipienti.
Segados: tagliati, rotti.
Como: adesso, ora.
Logu: posto, luogo.
Leàdu: preso.
Bidros: vetri.
Appiccada: appesa.
Domo: casa.
Figuraìat: figurava, illustrava, rappresentava.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sa piattera

Sa brocca

De terra cotta, antiga rejone,
Òmines ant fattu cosa perfetta,
Cun fromma primmu piccada-in contone,
Sa brocca, tunda, nd’escìat cun s’aletta.
Pienàrela de abba, sa funziòne,
O puru de ‘inu, tantu est netta.
Fenìcios et Grecos fint sos creadores,
Como, che in antis, b’at bendidores.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Rejone: discorso, ragionamento.
Òmines: uomini.
Piccada: scolpita, incisa.
Contone: blocco di pietra, squadrato.
Bescìat: usciva.
Pienàrela: riempirla.
Abba: acqua.
Netta: pulita.
Como: adesso.
In antis: davanti.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sas broccas

Sos trastes de domo

Custos sunt trastes de usu comunu.
Comente-anzone chi no torrat a-‘ama,
Si no los agattat, s’isvelat sa mama;
Los at impreàdos de domo d’onz’unu.

Rejones de trigu et de farina
Intendes si mi sighis in su cantu:
Iscrìo de arminzos de cughina,
De furrajas trastes àtteru-et tantu,
Ch’impreaìat d’onzi bona femìna.
Pro lìcuida cosa como su bantu:
Istelzos ùtiles in sa funtana,
Bos canto puru calchi damijana.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Trastes: oggetti, arnesi, attrezzi.
Anzone: agnello.
Ama: o bama, gregge, branco.
Agattat: trova.
Isvelat: annoia, infastidisce.
Impreàdos: usati.
Rejones: discorsi, ragionamenti.
Trigu: grano.
Intendes: ascolti, senti.
Arminzos: strumento, arnese, attrezzo.
Furrajas: fornaie.
Bantu: vanto.
Istelzos: recipienti, stoviglie.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Calchi traste de domo, de sos chi sunt mustrados in sa sede de su Centru Culturale "su 'Igante"

Sas mènsolas

De pedra bàina, lastras lughentes
Appo fraigadu, guàsi-in d’onzi muru:
Bi nd’at de linna o ferros possentes.
Las impréo pro ponner in su seguru
Sos trastes chi tenzo, sos prus balentes,
Sos chi timo chi mi los furent puru.
Bi setzo subra calchi lébia cosa,
Calchi brocca o vasu cun sa rosa.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Pedra bàina: ardesia, lavagna.
Fraigadu: costruito.
Linna: legno, legna.
Imprèo: uso, utilizzo.
Trastes: oggetti, arnesi.
Balentes: valorosi.
Furent: rubino.
Setzo: siedo.
Subra: sopra, su.
Lèbia: leggera.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Una mènsola de pedra bàina et, affaccu, una mènsola fatta da-e unu tzappu

Su pistone

Narat dìciu, s’abba inìe pistada
No benit a essere àttera cosa,
Anzis est faìna mal’incumintzada.
Màniga, pro àtteru est famosa:
Faghet pòddine a s’abbattigada
De sa manu lestra et operosa.
Nd’appo de linna et brunzu pesante,
Dados a sa domo de su ‘Igante.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Pistone: mortaio.
Dìciu: detto, proverbio.
Abba: acqua.
Inìe: lì, là.
Faìna: lavoro, mestiere.
Mal'incumintzada: iniziata male.
Pòddine: farina 00.
Abbattigada: schiacciata.
Lestra: veloce.
Linna: legno, legna.
Domo: casa.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Su pistone

Su corru

Che ferru ‘e caddu, battit fortuna,
Ma no nd’agattas in ratza ecuìna:
In baccas o in boes, de sas duas s’una,
Bescint che armas, ca cussa-est sa faìna.
Si si corcat issa cun-d’una truma,
In conca ti los ponet femìna.
Los imboidaìant pro abba buffare
Et pienos a binu pro s’imbreagare.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Corru: corno.
Agattas: trovi.
Baccas: mucche, vacche.
Boes: buoi.
Faìna: faccenda, lavoro, mestiere.
Truma: moltitudine.
Conca: testa.
Imboidaìant: svuotavano.
Buffare: bere.
Imbreagare: ubriacare.

©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sos corros

S'istagnale

Si puttu de abba tenes in s’ortu,
Pro nde la pigare issu ti servit.
Cando nde ‘escit ti dat su cunfortu:
S’abba ch’est intro, issu, no la perdit.
Ma si sa Natura ti faghet tortu
S’abba àttera via, como, preferit
Et tue solu, cun maniga in sa manu,
Restas sididu fintzas a beranu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Istagnale: secchio.
Puttu: pozzo.
Abba: acqua.
Ortu: orto, cortile.
Pigare: salire, portar su.
Sididu: assettato.
Beranu: primavera.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
S'istagnale

S'imbudu

Da-e sa cuba a s’ampulla l’impreaìant
Et puru da-e cannada a bidone;
In domo custos trastes mai mancaìant.
Si, in logu, cheres dulche chistiòne,
Intro, s’impastu-’e frijolas bettaìant,
Ca est sa sua medésima atziòne.
Sos chi appo deo sunt de alluminìu:
De-'ozu, abba, binu, no perdo ‘uttìu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Imbudu: imbuto.
Cuba: botte grossa.
Ampulla: bottiglia.
Impreaìant: usavano.
Cannada: tinello.
Domo: casa.
Trastes: oggetti, arnesi.
In logu: invece.
Frijolas: fritelle.
Ozu: olio.
Abba: acqua.
Buttìu: goccia.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
S'imbudu pro fagher sas frijolas

Sa truvìa

De ustiju, linna o fatta cun tzucca,
Est traste chi paret una trudda.
In funtana pro no accortziàre-’ucca
L’impréas et abba no nde perdes nudda.
No creo, chi cantos l’appet fattu Cucca,
Ma cun issa si nd’at pienu sa ‘udda.
Est bàjula, còncula o bajone:
Peràulas bonas pro d’onzi chizone.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Truvìa: piccolo mestolo di vario materiale, usato per attingere l’acqua dalle fonti di campagna.
Ustiju: sughero.
Linna: legno, legna.
Tzucca: zucca.
Traste: utensile, oggetto.
Trudda: mestolo.
Accortziàre: avvicinare, accostare.
Bucca: bocca.
Impreas: usi.
Udda: o budda. Ventre, stomaco.
Bàjula: altro nome de sa truvìa.
Còncula: altro nome de sa truvìa; anche piccolo recipiente di legno.
Bajone: altro nome de sa truvìa; anche piccolo recipiente di sughero.
Peràulas: parole.
Chizone: angolo.
©suigante.
Dall'archivio del Centro Culturale "Su 'Igante"
Sas truvìas

🆆 Dal sito https://it.wikipedia.org/wiki/Antonio_Andrea_Cucca
- Anton'Andrìa Cucca (1870 - 1945), poeta analfabeta di Ossi (SS), è riconosciuto come uno tra i migliori poeti improvvisatori di tutta la Sardegna. Nel corso della sua attività ha vinto numerose gare di poesia estemporanea sarda, genere poetico molto diffuso nell'isola. Le opere più importanti del poeta sono dei frammenti delle gare di poesia estemporanea cui ha partecipato.
Intrecciò la sua attività poetica con quella di altri importanti artisti quali, solo per citarne alcuni, Gavinu Contene e Pittanu Morette e fu, inoltre, il maestro di Remundu Piras.
A Cucca è stata dedicata una piazza nel comune di Ossi ed il Premio di Poesia Sarda Antoni Andria Cucca, fortemente voluto sin dal 1984, con lo scopo di promuovere la lingua sarda e favorirne il suo utilizzo. Il premio è aperto a tutti i sardi nel mondo e prevede la realizzazione di un'opera inedita in una qualsiasi delle varianti della lingua sarda. Ai vincitori viene riconosciuto un rimborso spese per poter essere presenti all'evento di premiazione, più altri eventuali premi decisi dalla commissione. Ogni anno il Comune di Ossi pubblica sul proprio sito il bando relativo al concorso.

Dal sito https://www.sapoesiacantada.it
Il poeta Anton'Andrìa Cucca

S'andalinu