A una comare limbuda

Pro una collega

1.
Si aist'àppidu faìnas de sighire
Sa limba cùrrere no aìsti fattu,
No ti fisti dèvida remunire,
No ti fisti bèndida a barattu.
Si Deus t'at postu sos dimònios fattu
Est ca calchi contu deves ischittire:
No fettas pagare a un anzenu
Si in sas venas ti curret velenu.

2.
in Deus et in sos santos da-e semper creo
Et gai creo chi t'appo a interrare:
Ti do su furcone pro ti crebare,
Su ch'appo in Uri, in su meu musèo.
Si detzidis cras de ti appiccare
A un àlvere, già no ti frimmo deo:
Ma nodu de su cànnau ti siet lenu,
Pro ti godire malaùras a piènu.

3.
Si cherveddu no aìsti tentu-abbroàdu,
Già dae tempus ti fisti illimbada.
In logu de mi dare cust'infadu,
Cun su pane ti fisti attogada;
Su ch'as in domo ti fit bastadu,
Ca s'idet chi ses bene approendada.
Cherina fit chèrfida prus istrinta
Et dae berre una bella ispinta.

4.
De alenu ti restet unu filu,
Sa bùccia ti si sicchet che mèndula;
Unu solde t'èsciat pro d'onzi pilu.
Comente budrones da-e sa bèrgula 
Sos ojos tuos sient pèndula pèndula
Et ispidales no ti dient asilu
Ancu ti 'enzat cara cussa linta
Et istoccadas ti nde tocchent trinta.

5.
Si aist'àppidu-'e sale s'isguttolu,
Cun baes tuas matessi si fit isortu.
No aìsti postu a mie in oriòlu,
Si aìsti devidu bizare mortu.
Falende sas iscalinas, a bolu,
Si unu 'enuju ti si fit tortu,
No aìsti abertu cussa latrina
Chi tenes in cussa cara ainina.

6.
A tribagliàre benis a duas ancas
Ma cras torres a un'anca sola. 
Ammenta, a daghi m'intras in francas
Sos ossos ti los ponzo bola 'ola.
Cando, in su lettu, sos ojos tancas,
Pensa chi nd'appo-a bogare atzola.
Ancu t'accògliant che-i sa pedrighina, 
Ca ti 'alis cantu una busina.

7.
Malas oras ti curran pro ses annos,
Ca da-e su murru istas pìscia pìscia.
Chi t'agattent tèttera in-d'un'ìscia;
Ancu ti manchent tottu sos tuos mannos:
Chi Deus los 'àrdiet da-e sos tuos affannos;
Ti fettat a piùbere sa justìscia
Et su 'entu nou ti che lèet, beffardu,
Comente che leat su fiòre-'e su ardu.

8.
Si s'iscrittu meu ti paret pesante
Da-e cras e-tottu andes a pedire.
No isco chie ses, no lu cherzo-ischire:
Unu raju ti falet a s'istante.
Si maridu tou fit bistadu bastante,
Cun atteros no aìsti dèvidu tzotzire
Et si no lu cumprendes custu sardu, 
Ti fales a un accumassu-'e lardu.

🆅 Dal sito http://vocabolariocasu.isresardegna.it/lemmi.php
Limbuda: linguacciuta, dalla lingua lunga.
Ischittire: pagare, saldare.
Anzenu: estraneo.
Interrare: sotterrare, seppellire.
Appiccare: appendere.
Àlvere: albero.
Cànnau: corda.
Malaùras: malauguri.
Cherveddu: cervello.
Abbroàdu: come il brodo.
Illimbada: dalla lingua tagliata, senza lingua.
Infadu: fastidio, noia, seccatura.
Attogada: soffocata, annegata.
Approendada: che ha ricevuto la prebenda, la provvigioni.
Cherina: porcile, rifugio per maiali.
Berre: verro.
Alenu: soffio, respiro, alito.
Mèndula: mandorla.
Solde: verme.
Budrones: grappoli.
Bèrgula: pergola.
Pèndula: a penzoloni.
Istoccadas: coltellate.
Isguttolu: gola, strozza.
Bae: bava, saliva.
Isortu: sciolto.
Oriòlu: pensiero, affanno.
Bizare: vegliare.
Iscalinas: gradini.
Tortu: storto, curvo.
Ainina: dell'asina.
Anca: anca, coscia, gamba, zampa.
Cras: domani.
Francas: grembo.
Atzola: matassa.
Pedrighina: pietruzza, sassolino.
Busina: scoreggia.
Murru: muso, giugno.
Tèttera: rigido, stecchito.
Ìscia: terreno basso, umido, acquitrini, vicino ad un corso d'acqua.
'Àrdiet: salvi, guardi, custodisca.
Piùbere: polvere.
Ardu: cardo.
Pedire: chiedere, elemosinare.
Raju: fulmine, raggio.
Tzotzire: covare.
Accumassu: ammasso.
 
Dal sito http://www.tottusinpari.it/2018/08/10/la-cultura-magica-popolare-sarda-sogu-pigau-il-malocchio/
Una donna compie sa meighina de s'oju, un rito antico utilizzato per scongiurare il malocchio o rimediare ad esso.

Nessun commento:

Posta un commento

Sentidu